Luni, 29 February 2016 06:06

2016 – anul industriilor creative în România?

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
La jumătatea lunii februarie a fost anunţată intenţia Ministerului Culturii de a lansa în acest an o linie de finanţare pentru Industriile şi Comunităţile Creative, în valoare de 1 milion lei. O veste care s-a lăsat ceva aşteptată, aş zice. După o lungă perioadă în care sintagma “industrii culturale şi creative*” a fost rar spre deloc întâlnită în documentele de politici publice din România, iar în mediul instituţional din sectorul cultural era de multe ori privită cu retincenţă, cred că ne situăm într-un punct în care sunt create, parţial, premisele pentru un impuls crescut în dezvoltarea acestora. Spun un impuls deoarece, chiar şi fără să beneficieze de prea multă atenţie şi de sprijin, industriile creative au crescut şi la noi, accelerat în unele sectoare precum cel de IT, mai lent în alte sectoare precum designul, ajungând ca la nivelul anului 2009 să contribuie cu 5.93% la PIB-ul României (potrivit studiului Contribuţia industriilor bazate pe copyright la economia naţională pentru perioada 2006 – 2009, CCCDC). Nu ştiu să existe o statistică mai la zi asupra acestui subiect, rog cititorii să-mi atragă atenţia unor surse statistice mai recente, dacă le cunosc.
Un program dedicat industriilor creative finanţat de către ministerul de resort este un semnal pozitiv, care vine însă în urma unui pas mult mai semnificativ, ce poate avea urmări deosebite asupra sectorului în ansamblul lui. Mă refer la introducerea industriilor creative între cele 10 sectoare economice cu potenţial competitiv din Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014 – 2020. Acest “simplu” fapt a deschis accesul la o plajă largă de programe şi linii de finanţare din cadrul fondurilor structurale 2014 – 2020, cu mult peste resursele reduse de care dispune Ministerul Culturii. Astfel, industriile creative vor putea beneficia de finanţare în trei dintre programele cofinanţate din fonduri europene: Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 (POR), Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 (POCU) şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR). Despre finanţările acordate prin aceste programe şi care sunt deschise şi întreprinderilor din industriile creative, foarte pe scurt:

- POR va acorda finanţări pentru microîntreprinderile cu un istoric de funcționare de minim 1 an din mediul urban, în cadrul AP2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, prioritatea 2.1 Promovarea spiritului antreprenorial. Valoarea proiectelor trebuie să fie cuprinsă între 25.000 şi 200.000 de euro, iar finanţarea poate merge până la 100%. Vestea mai puţin bună este că Bucureşti-Ilfov, regiunea cu cea mai mare concentrare de întreprinderi din sectorul industriilor creative, nu este eligibilă pentru finanţare.

- Tot POR va finanţa şi înfiinţarea de incubatoare de afaceri, în cadrul aceleiaşi priorităţi 2.1, şi deşi la acest moment nu sunt disponibile informaţii despre condiţiile de participare, trebuie urmărită cu atenţie pe viitor această oportunitate.

- POCU va acorda finanţare pentru înfiinţarea de noi întreprinderi non-agricole în mediul urban, prin Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi. Întreprinderile vor putea fi înfiinţate de către persoane fizice - şomeri, inactivi, angajaţi şi persoane care derulează activităţi independente. Astă-toamnă Ministerul Fondurilor Europene a lansat în consultare ghidul unui apel de propuneri dedicat industriilor creative, “România creativă”, dar ulterior nu a publicat varianta finală a acestuia. Sumele vehiculate în respectivul ghid erau de 25.000 euro/întreprindere. Deşi AP 3 vizează toate regiunile, inclusiv regiunea Bucureşti-Ilfov, trebuie totuşi să aşteptăm publicarea ghidului în varianta finală pentru a avea certitudinea că întreprinderile creative din Bucureşti vor fi eligibile.

- PNDR are două submăsuri în cadrul cărora industriile creative sunt eligibile. Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zonele rurale acordă sume forfetare în valoare de 50.000 sau 70.000 euro micro-întreprinderilor şi întreprinderilor mici, nou-înfiinţate sau cu o vechime de maximum 3 ani, care au sediul social şi punctul de lucru în mediul rural. Nu este solicitată co-finanţare, iar plata finanţării se face în două tranşe, din care prima acoperă 70% din valoarea finanţării. Submăsura 6.4 – Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole se adresează aceluiaşi tip de întreprinderi, acordă finanţări ce pot merge până la 200.000 euro, dar intensitatea sprijinului este de 70%, cu unele cazuri în care poate ajunge la 90%.

Şi o observaţie comună acestor programe: în ce priveşte formele de organizare ale entităţilor eligibile este vorba despre micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi, în unele cazuri, PFA-uri, ONG-urile nu sunt eligibile în cadrul acestor linii de finanţare.

Spuneam la începutul acestui articol că se creează, parţial, premisele unui nou impuls de dezvoltare a industriilor creative, prin includerea între sectoarele economice cu potenţial competitiv şi deschiderea accesului la sursele de finanţare reprezentate de fondurile structurale. Rămâne cu semn de întrebare cât de pregătite sunt însă întreprinderile creative să facă faţă rigorilor acestui tip de finanţări, care presupun o birocraţie crescută şi o presiune serioasă asupra fluxului financiar al beneficiarului. Pe lângă asta, excluderea regiunii Bucureşti-Ilfov în cazul unora dintre liniile de finanţare, sau a mediului urban în ansamblul lui, adică a zonelor unde se înregistrează cea mai mare concentrare de întreprinderi creative, reduce din start numărul potenţialilor beneficiari. Sigur, se poate produce şi o migrare a acestora către mediul rural şi/sau în alte oraşe decât Bucureştiul. Succesul veritabil al acordării de finanţări prin aceste programe ar însemna însă să nu aibă loc doar migrarea, ci creşterea reală a numărului de întreprinderi creative competitive, multiplicarea polilor de creativitate la nivelul regiunilor României şi introducerea spaţiului rural în economia creativă. Poate că e mult, prea mult în raport cu capacităţile actuale ale întreprinzătorilor din sectorul creativ, poate e prea mult şi în raport cu capacităţile pieţelor locale, dar defineşte un orizont de creştere. Rămâne de văzut dacă acesta corespunde şi cu orizontul aşteptărilor sectorului.


*Am să folosesc definiţia industriilor creative aşa cum apare ea în documentele de programare ale programelor operaţionale din fonduri structurale şi de coeziune pentru intervalul 2014 – 2020 :

« Industrii creative - acele activități economice care se ocupă de generarea sau exploatarea cunoștințelor și informației (crearea de valoare economică (profit) prin proprietate intelectuală). Alternativ, sunt denumite industrii culturale sau domenii ale economiei creative: publicitatea, arhitectura, arta, meșteșugurile, design-ul, moda, filmul, muzica, artele scenei, editarea (publishing), cercetarea și dezvoltarea, software-ul, jocurile și jucăriile, TV & radio, jocurile video. »
Citit 5163 ori Ultima modificare Luni, 29 February 2016 08:16
Adina Dragu

Expert accesare fonduri structurale şi de coeziune europene, manager de proiect, evaluator de proiect şi formator. La care se adaugă drumeaţă pe cărări de munte, cititoare dependentă şi povestitoare-mi-ar-plăcea-să-fiu.

Login pentru a posta comentarii