Miercuri, 18 May 2016 22:17

Raportarea intermediară în programele UE Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

"The mid-term review of the Multiannual Financial Framework, scheduled for the end of 2016, should be used to orient the EU budget further towards jobs, growth and competitiveness." Acest text este afișat, pentru o cât mai facilă identificare, aici.

Semnificațiile acestui text sunt multiple și acoperă o plajă destul de largă de posibile consecințe. Pentru noi, este important de știut care ar putea fi efectele asupra fondurilor structurale disponibile în România, în special în contextul întârzierilor repetate în lansarea unor licitații funcționale. Evaluarea intermediară, așa cum este prezentată, urmărește, în primul rând, o reorientare a alocărilor financiare multianuale. O astfel de modificare a alocărilor bugetare trebuie (sau ar trebui) să se facă fără a afecta pachetele financiare ale fiecărui stat membru. Totuși, regândirea bugetului european (mai bine spus, a bugetelor europene, fiindcă sunt mai multe) presupune intervenții importante în chiar structura bugetară și funcțională a UE. Practic, după cunoașterea rezultatelor acestei evaluări, este posibilă o revizuire a legislației europene incidente și se poate pune în discuție chiar modul de alocare al banilor între statele membre. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că funcționarea reală a actului cadru financiar multianul s-a realizat cu mari întârzieri pentru toate statele membre, programele operaționale fiind adoptate abia către finalul anului 2015 (acest moment nu se referă doar la România). Practic, la nivelul întregii UE 28, evaluarea intermediară va demonstra o utilizare redusă a alocarilor financiare pentru primii 2 ani și jumătate din intervalul de programare. Nu în cele din urmă, unul dintre principiile utilizării bugetului UE este cel al reportării neutilizărilor dintr-un an în anul următor, cu reducerea alocărilor din anul de reportare. Aceasta înseamnă că banii necheltuiți nu pot fi păstrați în contul anului de referință ci se adaugă la bugetul alocat pentru anul următor. În fine, această evaluare se face urmărindu-se rezultatele concrete obținute în intervalul evaluat. Rezultate înseamnă, de exemplu, locuri de muncă, persoane implicate în mobilități educațioanele, îmbunătățiri în viața economico-socială rezultate în urmare proiectelor de cercetare, o poluare mai redusă etc.

 

Ce înseamnă toate acestea pentru noi, potențiali beneficiari ai fondurilor europene? În primul rând, așa cum programele UE sunt evaluate la mijlocul intervalului de programare, la fel sunt evaluate programele operaționale și, implicit, proiectele finanțate prin intermediul acestor programe (desigur, se ține seama de realismul unei astfel de evaluări, astfel încât să nu se realizeze pentru proiecte cu o durată foarte redusă). În al doilea rând, toate proiectele trebuie să obțină rezultate concrete, așa cum și programele operaționale conțin rezultate concrete, precis cuantificate (aceasta este una dintre marile modificări ale paradigmelor finanțărilor UE). În al treilea rând, pentru a face posibilă obținerea rezultatelor anticipate la nivel de program operațional, este foarte posibil ca proiectele de mare anvergură care nu produc rezultatele anticipate să fie închise înainte de termenul planificat, astfel încât banii să poată fi alocați altor proiecte, care se pot implementa până la finalul intervalului de programare. Astfel de cauzalități și relații între bugetul UE, alocările naționale, programe operaționale și proiecte sunt relativ puțin înțelese și acceptate de potențialii beneficiari de finanțări și, în special, de unele firme de consultanță, obișnuite să implementeze proiecte fără rezultate reale, direct măsurabile.

În ceea ce mă privește, perioada imediat următoare este o perioadă în care se fac analize serioase asupra potențialilor beneficiari de consultanță, pentru a vedea măsura în care aceștia sunt, cu adevărat, capabili să implementeze proiecte cu rezultate concrete și realiste. Nu apreciez oportun să recomand "îmbulzeala" pentru a fi între primii cu proiecte înscrise în sistemul MySMIS. Este de preferat să fie reanalizate strategiile și condiționalitățile ex-ante astfel încât evaluarea și, mai ales, implementarea proiectelor viitoare să fie cât mai facile. Subliez faptul că regulile "jocului' s-a schimbat semnificativ. În perioada următoare contează rezultatele palpabile, care să poată fi verificate în lumea reală, în teren și dincolo de marginea unui birou. Este evident că, pentru următorul moment de evaluare intermediară, România nu poate raporta rezultate concrete semnificative indiferent câte proiecte vor trece de evaluări și vor intra în implementare. Chiar dacă autoritățile publice centrale depun eforturi serioase pentru a pune în stare de funcționare sistemele electronice de înregistrare și gestionare a proiectelor, 2016 este un an electoral. Autoritățile publice locale, aflate între principalii beneficiari de fonduri, se află, până cel puțin după 6 iunie 2016 în așteptare. Așteptarea se poate prelungi mai ales în cazul consiliilor județene, unde continuitatea președinților de consilii este mult mai redusă decât în cazul primarilor, mai puțin afectați de confruntările cu legea.

Deoarece România nu are regiuni cu relevanță administrativă și financiară, este foarte posibil ca prima evaluare de parcurs să impună realocări între axele prioritare din cadrul programelor operaționale, astfel încât banii să poată dirijați acolo unde sunt mai multe șanse de utilizare eficientă, eficace și sustenabilă. Aceste posibile realocări vor afecta, cu siguranță POR, PNDR, POCU, POCA, POAD și POC. Anticipez că abordarea MFE, de "punere pe masă" a tuturor fondurilor disponibile unei axe prioritare la prima licitație de proiecte va genera acea "îmbulzeală' de care vorbeam și va conduce la dezangajari semnificative pentru multe dintre proiectele făcute (și re-răs-făcute) pentru a putea fi depuse în primă fază.

Citit 2468 ori Ultima modificare Joi, 19 May 2016 06:41
Pîrvu Ionică

Pîrvu este de formație jurist, cu un doctorat în filologie. A lucrat pentru companii, instituții și autorități publice guvernamentale. Are o experiență de 15 ani în managementul de proiect. A participat la elaborarea a două strategii naționale și a consiliat dezvoltarea mai multor organizații. A fost expert evaluator pentru programul Cultura 2000 și este evaluator pentru două programe de finanțare europene. Pîrvu a livrat peste 3500 de ore de training în domenii cum sunt dreptul și legislația, managementul, comunicarea și tehnologia informației, în România, Italia, Turcia și Lituania.

Când face altceva, fotografiază, scrie diferite literaturi, se simte foarte bine cu cortul, pe munți sau la malul mării.

Login pentru a posta comentarii