"The mid-term review of the Multiannual Financial Framework, scheduled for the end of 2016, should be used to orient the EU budget further towards jobs, growth and competitiveness." Acest text este afișat, pentru o cât mai facilă identificare, aici.

Semnificațiile acestui text sunt multiple și acoperă o plajă destul de largă de posibile consecințe. Pentru noi, este important de știut care ar putea fi efectele asupra fondurilor structurale disponibile în România, în special în contextul întârzierilor repetate în lansarea unor licitații funcționale. Evaluarea intermediară, așa cum este prezentată, urmărește, în primul rând, o reorientare a alocărilor financiare multianuale. O astfel de modificare a alocărilor bugetare trebuie (sau ar trebui) să se facă fără a afecta pachetele financiare ale fiecărui stat membru. Totuși, regândirea bugetului european (mai bine spus, a bugetelor europene, fiindcă sunt mai multe) presupune intervenții importante în chiar structura bugetară și funcțională a UE. Practic, după cunoașterea rezultatelor acestei evaluări, este posibilă o revizuire a legislației europene incidente și se poate pune în discuție chiar modul de alocare al banilor între statele membre. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că funcționarea reală a actului cadru financiar multianul s-a realizat cu mari întârzieri pentru toate statele membre, programele operaționale fiind adoptate abia către finalul anului 2015 (acest moment nu se referă doar la România). Practic, la nivelul întregii UE 28, evaluarea intermediară va demonstra o utilizare redusă a alocarilor financiare pentru primii 2 ani și jumătate din intervalul de programare. Nu în cele din urmă, unul dintre principiile utilizării bugetului UE este cel al reportării neutilizărilor dintr-un an în anul următor, cu reducerea alocărilor din anul de reportare. Aceasta înseamnă că banii necheltuiți nu pot fi păstrați în contul anului de referință ci se adaugă la bugetul alocat pentru anul următor. În fine, această evaluare se face urmărindu-se rezultatele concrete obținute în intervalul evaluat. Rezultate înseamnă, de exemplu, locuri de muncă, persoane implicate în mobilități educațioanele, îmbunătățiri în viața economico-socială rezultate în urmare proiectelor de cercetare, o poluare mai redusă etc.

Prima dată când vorbim despre sustenabilitatea proiectelor este atunci când scriem cererea de finanţare. În aproape orice cerere de finanţare, din aproape orice program care distribuie fonduri publice şi private nerambursabile, există o rubrică cu titlul “Sustenabilitate”. Pentru unele (multe?) proiecte se întâmplă să fie şi ultima dată când se vorbeşte de sustenabilitate. Acest lucru se întâmplă din două motive: fie organizaţia care a propus proiectul nu are capacitatea de a asigura sustenabilitatea, fie nu era cazul de la bun început să se vorbească despre sustenabilitate. Cel puţin nu în sensul în care este înţeleasă de către mulţi finanţatori: drept acel criteriu care urmăreşte în ce măsură proiectul propus continuă să existe, să funcţioneze sau să genereze servicii şi după încheierea finanţării.

Poate primul motiv pentru a nu vorbi despre sustenabilitate este inexistenţa cuvântului în limba română. Limba română are un alt cuvânt: durabilitate, care defineşte calitatea a ceea ce este durabil, trăinicie, rezistență, viabilitate, perioada cât un bun poate fi utilizat. Cuvântul sustenabilitate nu exista în română, el a fost preluat ca atare din engleză şi acum se vorbeşte despre sustenabilitate economică, socială şi de mediu. Nu se vorbeşte şi despre sustenabilitate culturală, deşi ar trebui, dar dimensiunea culturală a durabilităţii aşteaptă încă să fie recunoscută.

La jumătatea lunii februarie a fost anunţată intenţia Ministerului Culturii de a lansa în acest an o linie de finanţare pentru Industriile şi Comunităţile Creative, în valoare de 1 milion lei. O veste care s-a lăsat ceva aşteptată, aş zice. După o lungă perioadă în care sintagma “industrii culturale şi creative*” a fost rar spre deloc întâlnită în documentele de politici publice din România, iar în mediul instituţional din sectorul cultural era de multe ori privită cu retincenţă, cred că ne situăm într-un punct în care sunt create, parţial, premisele pentru un impuls crescut în dezvoltarea acestora. Spun un impuls deoarece, chiar şi fără să beneficieze de prea multă atenţie şi de sprijin, industriile creative au crescut şi la noi, accelerat în unele sectoare precum cel de IT, mai lent în alte sectoare precum designul, ajungând ca la nivelul anului 2009 să contribuie cu 5.93% la PIB-ul României (potrivit studiului Contribuţia industriilor bazate pe copyright la economia naţională pentru perioada 2006 – 2009, CCCDC). Nu ştiu să existe o statistică mai la zi asupra acestui subiect, rog cititorii să-mi atragă atenţia unor surse statistice mai recente, dacă le cunosc.
IMM-urile vor mai putea beneficia în exerciţiul financiar 2014-2020 şi de o alte forme de sprijin, altele decât cele acordate pentru investiţii şi cele acordate indirect prin intermediul structurilor de sprijin pentru IMM-uri. Crearea de noi locuri de muncă şi formarea profesională a angajaţilor, a managerilor şi a întreprinzătorilor vor fi finanţate distinct prin intermediul câtorva linii de finanţare.
Am descris pe scurt, într-un articol anterior, sursele de finanţare nerambursabilă la care vor avea acces direct IMM-urile şi cei interesaţi de înfiinţarea unei afaceri în cadrul fondurilor structurale şi de coeziune 2014-2020. Aşa cum am promis, continui prezentarea tipurilor de sprijin care vor fi oferite IMM-urilor, şi mă voi referi la structurile de susţinere a IMM-urilor - centre de transfer tehnologic, incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, clustere de inovare.
Marți, 09 February 2016 17:39

Banii mulți sunt prea puțini

Scris de

În articolul anterior am supus atenției o interesantă inițiativă a Ministerului Culturii – Unitatea de Management a Proiectului (MC-UMP). Între subiectele enunțate, s-a aflat și problematica bugetului, respectiv diferențierea între cheltuielile eligibile și cele neeligibile aferente proiectelor implementate în cadrul POR, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.

Luni, 08 February 2016 11:53

La luptă! (cu aliați puternici)

Scris de

În cadrul unui demers mai puțin obișnuit, o autoritate publică centrală, Ministerul Culturii, prin intermediul Unității de Management a Proiectului (UMP), anunță http://www.umpcultura.ro/noutati_doc_517_anun-privind-selecia-de-parteneri-eligibili-in-vederea-depunerii-de-proiecte-finantate-prin-programul-operational-regional-2014-2020_pg_0.htm intenția de implicare directă în posibile proiecte care să fie implementate în cadrul Programului Operațional Regional, Axa Prioritară 5, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.

Mi s-a părut util să fac o sinteză a oportunităţilor reprezentate de fondurile europene pentru întreprinzătorii români, în această perioadă în care toată lumea e în aştepare de veşti bune venind dinspre zona autorităţilor de gestionare a fondurilor europene. În exerciţiul financiar 2014-2020 IMM-urile din România vor avea acces la finanţare în cadrul a trei dintre programele finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii (Programul Operaţional Capital Uman - POCU, Programul Operaţional Competitivitate - POC şi Programul Operaţional Regional - POR) şi în cadrul a două dintre măsurile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014-2020. Înainte de a vedea care sunt posibilităţile deschise de către fiecare program în parte, câteva elemente specifice programelor din exerciţiul 2014-2020.