Miercuri, 02 March 2016 23:47

Creativitate cu premeditare

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Analiza superficială a programelor operaționale ar putea să pună semne de întrebare în legătură cu decizia de a se finanța în cadrul unei abordări local-regionale, cu un anumit accent asupra spațiului rural. Totuși, dacă ne gândim mai bine, o să constatăm că o astfel de abordare are sens, în măsura în care finanțările trebuie să aibă efecte structurale și de creștere a coeziunii la nivel național și european. Mediul rural din România are un nivel de dezvoltare mult sub majoritatea standardelor economice și sociale din Europa, cu decalaje uriașe chiar față de mediul urban din România, fără a mai vorbi de Uniunea Europeană. Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) cuprinde o mare varietate de posibile intervenții, unele dintre acestea menite să contribuie la reducerea decalajelor față de mediul urban - începând de la servicii medicale și terminând cu drumuri, canalizări sau aducțiuni de apă.

În cadrul PNDR 2014-2020 există Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”. Unul din domeniile de finanțare este cel referitor la industriile creative. Acestea sunt definite destul de larg și includ o varietate de posibile inițiative: "Industrii creative - acele activități economice care se ocupă de generarea sau exploatarea cunoștințelor și informației (crearea de valoare economică (profit) prin proprietate intelectuală). Alternativ, sunt denumite industrii culturale sau domenii ale economiei creative: publicitatea, arhitectura, arta, meșteșugurile, design-ul, moda, filmul, muzica, artele scenei, editarea (publishing), cercetarea și dezvoltarea, software-ul, jocurile și jucăriile, TV & radio, jocurile video."

Condițiile de finanțare sunt, din multe puncte de vedere, generoase: granturi care pot ajunge la 70.000 euro, prefinanțări de 70% etc. Promisiunea financiară, chiar dacă atractivă vine, totuși, cu câteva condiții care ar trebui înțelese foarte bine de orice persoană interesată. În primul rând, vorbim de afaceri. Aceasta înseamnă că ONG-urile nu sunt eligibile. În al doilea rând, vorbim despre afaceri înființate și funcționale în mediul rural. Aceasta înseamnă că sediul social trebuie să fie în mediul rural și că activitățile trebuie să se desfășoare tot acolo. În al treilea rând, vorbim despre capacitatea beneficiarului de finanțare de a genera o afacere durabilă, care să genereze profit. Aceasta înseamnă, foarte pe scurt, un plan de afaceri realist și credibil, bazat pe o bună cunoaștere a domeniului afacerii creative.

Teoretic, sunt eligibile orice fel de inițiative, atâta timp cât acestea vor genera profit financiar. O astfel de abordare se poate dovedi o provocare extremă pentru creativii culturali, fiindcă proiectele finanțate în cadrul PNDR nu țintesc finanțarea culturii de dragul culturii. Ținta este stabilitate și durabilitate economică. Mecanismul de finanțare creat pentru PNDR, pornind chiar de la cererea de finanțare impune oferirea de răspunsuri clare și concrete la mai multe întrebări. În acest articol, mă voi referi la două dintre aceste întrebări:
1)Poate afacerea să genereze o cifră de afaceri de cel puțin 30% din valoarea prefinanțării în maximum 2 ani de la semnarea contractului?
2)Care sunt clienții afacerii?

Pentru a răspunde la prima întrebare, voi face un calcul ipotetic, pornind de la un grant de 50.000 Euro. O prefinanțare de 60% înseamnă 30.000 Euro. Proiectul de succes trebuie să realizeze o cifră de afaceri de 9000 de euro în maximum 2 ani de la semnarea contractului. Acest calcul este realizat într-un context ideal, care include, în cei doi ani, cel puțin 1 an pentru punerea pe picioare a investiției: achiziții, instalare de aparatură, autorizații etc.

Primul răspuns este strâns legat de cel de-al doilea. Unul dintre documentele anexă la cererea de finanțare este Planul de afacere. În acest Plan se găsește un tabel în care solicitantul va enumera potențialii clienți pentru produsele/serviciile pentru a căror realizare a cerut grantul. Enumerarea clienților se face cu precizarea denumirii (nume și prenume), a sediului, a valorii contractelor planificate și a procentului din valoarea minimă a vânzărilor (răspunsul anterior). Desigur, de la momentul redactării Planului de afacere până la momentul implementării proiectului acești clienți pot da faliment. Aceasta ar fi o justificare oarecum credibilă pentru un număr oarecare de clienți și pentru o câtime din valoarea minimă a vânzărilor, dar nu pentru toți clienții și pentru întreaga valoare a vânzărilor.

Ce înseamnă cele de mai sus? Că cei interesați pentru a dezvolta afaceri creative în mediul rural ar trebui să se gândească foarte, foarte bine înainte de începe un demers pentru obținerea unui grant. În plus, ar fi de preferat să realizeze o analiză SWOT personală pentru a afla dacă pot duce o afacere, fie și măcar în ce privește cunoștințele de bază în domeniile proiectelor și afacerilor. Așa cum am făcut și în alte articole, insist asupra unei recomandări: un consultant bun are competențele necesare pentru a redacta o cerere de finanțare cu un punctaj eligibil, în schimb un consultant profesionist o să recomande renunțarea la ideea unui proiect european dacă solicitantul nu are nici cel mai mic habar despre tot ce poate însemna implementarea.

Mai sunt și alte întrebări interesante pentru creativii interesați de banii din PNDR. Voi oferi o parte dintre răspunsuri într-un articol viitor. Altele, în cadrul atelierelor Sinaptica.

Citit 2876 ori Ultima modificare Joi, 03 March 2016 07:58
Pîrvu Ionică

Pîrvu este de formație jurist, cu un doctorat în filologie. A lucrat pentru companii, instituții și autorități publice guvernamentale. Are o experiență de 15 ani în managementul de proiect. A participat la elaborarea a două strategii naționale și a consiliat dezvoltarea mai multor organizații. A fost expert evaluator pentru programul Cultura 2000 și este evaluator pentru două programe de finanțare europene. Pîrvu a livrat peste 3500 de ore de training în domenii cum sunt dreptul și legislația, managementul, comunicarea și tehnologia informației, în România, Italia, Turcia și Lituania.

Când face altceva, fotografiază, scrie diferite literaturi, se simte foarte bine cu cortul, pe munți sau la malul mării.

Mai multe din această categorie: « Nu există prînz gratis Licence to create »
Login pentru a posta comentarii