Miercuri, 24 February 2016 03:28

Comunicarea în programele de finanțare

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

După discuții cu sute de scriitori și implementatori de proiecte, începători sau mai puțin începători, am constatat că niciunul nu privește o cerere de finanțate ca pe un mesaj din cadrul unui proces de comunicare. În timpul cursurilor, încercând să explic motivele pentru care un proiect trece sau nu către finanțare, atrag atenția asupra câtorva, mici, reguli care trebuie respectate pentru a mări șansele unui cereri de finanțare de succes. (cadrul discuției este, întotdeauna, al unui proces de evaluare corect și obiectiv). Una dintre reguli se referă la folosirea unei exprimări clare și concise. A doua regulă este respectarea cerințelor finanțatorului. În acest context, mi se pare evident că, aceste reguli, prezente în multe ghiduri ale solicitantului, sugerează, aproape explicit, că ne aflăm în fața unui proces de comunicare.

Există un emițător (solicitantul de finanțare), un mesaj (cererea de finanțare), un receptor (finanțatorul), un canal și un sistem de referință (cadrul programului de finanțare). În procesul de finanțare apare și zgomotul, care distorsionează mesajul și există și diferite bariere. Această formă de comunicare este, în esență, asemănătoare cu orice formă de comunicare întâlnită pe vremea în care oamenii comunicau prin scrisori. Există și unele diferențe, specifice domeniului finanțărilor.


Atunci când emițătorul folosește serviciile unui intermediar, care să scrie mesajul, apare prima șansă pentru vicierea acestuia. Foarte frecvent, intermediarul va scrie în cererea de finanțare ceea ce crede el că are nevoie solicitantul de finanțare, fie deoarece nu reușește să afle nevoia reală, fie deoarece va încerca să forțeze legătura dintre nevoie și cadrul programului de finanțare. Receptorul, la rândul său, folosește intermediari pentru a primi și decoda mesajul, acești intermediari fiind evaluatorii. Atunci când cheia de decriptare (grila de evaluare) este incompletă sau are diferite vicii, decodarea mesajului (cererea de finanțare) va conduce la diferențe între ceea ce dorea finanțatorul și ceea ce finanța. Nu trebuie ignorate nici barierele perceptuale și de înțelegere proprii evaluatorilor și inevitabile în orice proces care implică oameni.


Sistemul de referință oferă, de multe ori, un grad de detaliere a caracteristicilor pe care trebuie să le aibă mesajele, încât acestea să fie cât mai clare. Din experiența mea și a altora mi se pare evident că eșecul este dat de înțelegerea incompletă a sistemului de referință și de nerespectarea tuturor cerințelor impuse în sistemul de referință.


În concluzie, dacă doriți să vă creșteți șansele pentru proiecte de succes, încercați să priviți lucrurile și din perspectiva unui proces de comunicare. De altfel, de multe ori, ca și în viață, are succes cel care comunică mai bine și nu cel care este mai bine pregătit sau mai bine dotat.

Citit 1535 ori Ultima modificare Joi, 25 February 2016 13:19
Pîrvu Ionică

Pîrvu este de formație jurist, cu un doctorat în filologie. A lucrat pentru companii, instituții și autorități publice guvernamentale. Are o experiență de 15 ani în managementul de proiect. A participat la elaborarea a două strategii naționale și a consiliat dezvoltarea mai multor organizații. A fost expert evaluator pentru programul Cultura 2000 și este evaluator pentru două programe de finanțare europene. Pîrvu a livrat peste 3500 de ore de training în domenii cum sunt dreptul și legislația, managementul, comunicarea și tehnologia informației, în România, Italia, Turcia și Lituania.

Când face altceva, fotografiază, scrie diferite literaturi, se simte foarte bine cu cortul, pe munți sau la malul mării.

Mai multe din această categorie: « Vreau bani! Câștigul oferit de strategii »
Login pentru a posta comentarii