Afişez elemetele după tag: finantari nerambursabile
Raportarea intermediară în programele UE
"The mid-term review of the Multiannual Financial Framework, scheduled for the end of 2016, should be used to orient the EU budget further towards jobs, growth and competitiveness." Acest text este afișat, pentru o cât mai facilă identificare, aici.
Semnificațiile acestui text sunt multiple și acoperă o plajă destul de largă de posibile consecințe. Pentru noi, este important de știut care ar putea fi efectele asupra fondurilor structurale disponibile în România, în special în contextul întârzierilor repetate în lansarea unor licitații funcționale. Evaluarea intermediară, așa cum este prezentată, urmărește, în primul rând, o reorientare a alocărilor financiare multianuale. O astfel de modificare a alocărilor bugetare trebuie (sau ar trebui) să se facă fără a afecta pachetele financiare ale fiecărui stat membru. Totuși, regândirea bugetului european (mai bine spus, a bugetelor europene, fiindcă sunt mai multe) presupune intervenții importante în chiar structura bugetară și funcțională a UE. Practic, după cunoașterea rezultatelor acestei evaluări, este posibilă o revizuire a legislației europene incidente și se poate pune în discuție chiar modul de alocare al banilor între statele membre. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că funcționarea reală a actului cadru financiar multianul s-a realizat cu mari întârzieri pentru toate statele membre, programele operaționale fiind adoptate abia către finalul anului 2015 (acest moment nu se referă doar la România). Practic, la nivelul întregii UE 28, evaluarea intermediară va demonstra o utilizare redusă a alocarilor financiare pentru primii 2 ani și jumătate din intervalul de programare. Nu în cele din urmă, unul dintre principiile utilizării bugetului UE este cel al reportării neutilizărilor dintr-un an în anul următor, cu reducerea alocărilor din anul de reportare. Aceasta înseamnă că banii necheltuiți nu pot fi păstrați în contul anului de referință ci se adaugă la bugetul alocat pentru anul următor. În fine, această evaluare se face urmărindu-se rezultatele concrete obținute în intervalul evaluat. Rezultate înseamnă, de exemplu, locuri de muncă, persoane implicate în mobilități educațioanele, îmbunătățiri în viața economico-socială rezultate în urmare proiectelor de cercetare, o poluare mai redusă etc.
Licence to create
Există un fel de mit (asociat cu o serie destul de lungă de nemulțumiri și întrebări), referitor la puținătatea surselor de finanțare pentru cultură. Așa cum am spus, în diferite ocazii și cum a scris și colega mea Adina Dragu, aici, există surse de finanțare pentru inițiative culturale. Unele sunt disponibile în cadrul programelor de finanțare ale unor autorități publice locale, altele în cadrul unor programe naționale și altele deschise de alte organisme sau organizații din țară (de exemplu, finanțările UAR pentru domeniul arhitectură). Mai există o sumedenie de soluții pentru finanțarea unor stagii de cercetare sau rezidențe artistice și, desigur, există finanțările europene. Cele din urmă sunt generoase sau extrem de generoase, distribuite în două mari categorii. În cele ce urmează, mă voi opri doar asupra finanțărilor europene, deoarece au câteva caracteristici importante.
Comunicarea în programele de finanțare
După discuții cu sute de scriitori și implementatori de proiecte, începători sau mai puțin începători, am constatat că niciunul nu privește o cerere de finanțate ca pe un mesaj din cadrul unui proces de comunicare. În timpul cursurilor, încercând să explic motivele pentru care un proiect trece sau nu către finanțare, atrag atenția asupra câtorva, mici, reguli care trebuie respectate pentru a mări șansele unui cereri de finanțare de succes. (cadrul discuției este, întotdeauna, al unui proces de evaluare corect și obiectiv). Una dintre reguli se referă la folosirea unei exprimări clare și concise. A doua regulă este respectarea cerințelor finanțatorului. În acest context, mi se pare evident că, aceste reguli, prezente în multe ghiduri ale solicitantului, sugerează, aproape explicit, că ne aflăm în fața unui proces de comunicare.
Nu există prînz gratis
Într-un articol anterior făceam câteva referiri la unele aspecte care ar trebui avute în vedere de cei care doresc să lucreze cu consultanți pentru a obține finanțări europene (eventual, și pentru a implementa proiectele asociate). Pe pagina de Facebook Sinaptica aminteam despre existența unui Ghid AFIR, cu trimitere la crearea condițiilor artificiale. Ei bine, în urmă cu două zile, aud, din întâmplare, la o emisiune a TVR, cum prezentatorul și oarece invitați își exprimau indignarea (și o anumită formă de presiune media) despre modul răuvoitor și lipsit de profesionalism în care AFIR (fostul APIA) hotărâse încetarea unui contract de finanțare.
Întreprinzătorii români şi fondurile europene 2014-2020
Mi s-a părut util să fac o sinteză a oportunităţilor reprezentate de fondurile europene pentru întreprinzătorii români, în această perioadă în care toată lumea e în aştepare de veşti bune venind dinspre zona autorităţilor de gestionare a fondurilor europene. În exerciţiul financiar 2014-2020 IMM-urile din România vor avea acces la finanţare în cadrul a trei dintre programele finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii (Programul Operaţional Capital Uman - POCU, Programul Operaţional Competitivitate - POC şi Programul Operaţional Regional - POR) şi în cadrul a două dintre măsurile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014-2020. Înainte de a vedea care sunt posibilităţile deschise de către fiecare program în parte, câteva elemente specifice programelor din exerciţiul 2014-2020.