Afişez elemetele după tag: fonduri europene
Raportarea intermediară în programele UE
"The mid-term review of the Multiannual Financial Framework, scheduled for the end of 2016, should be used to orient the EU budget further towards jobs, growth and competitiveness." Acest text este afișat, pentru o cât mai facilă identificare, aici.
Semnificațiile acestui text sunt multiple și acoperă o plajă destul de largă de posibile consecințe. Pentru noi, este important de știut care ar putea fi efectele asupra fondurilor structurale disponibile în România, în special în contextul întârzierilor repetate în lansarea unor licitații funcționale. Evaluarea intermediară, așa cum este prezentată, urmărește, în primul rând, o reorientare a alocărilor financiare multianuale. O astfel de modificare a alocărilor bugetare trebuie (sau ar trebui) să se facă fără a afecta pachetele financiare ale fiecărui stat membru. Totuși, regândirea bugetului european (mai bine spus, a bugetelor europene, fiindcă sunt mai multe) presupune intervenții importante în chiar structura bugetară și funcțională a UE. Practic, după cunoașterea rezultatelor acestei evaluări, este posibilă o revizuire a legislației europene incidente și se poate pune în discuție chiar modul de alocare al banilor între statele membre. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că funcționarea reală a actului cadru financiar multianul s-a realizat cu mari întârzieri pentru toate statele membre, programele operaționale fiind adoptate abia către finalul anului 2015 (acest moment nu se referă doar la România). Practic, la nivelul întregii UE 28, evaluarea intermediară va demonstra o utilizare redusă a alocarilor financiare pentru primii 2 ani și jumătate din intervalul de programare. Nu în cele din urmă, unul dintre principiile utilizării bugetului UE este cel al reportării neutilizărilor dintr-un an în anul următor, cu reducerea alocărilor din anul de reportare. Aceasta înseamnă că banii necheltuiți nu pot fi păstrați în contul anului de referință ci se adaugă la bugetul alocat pentru anul următor. În fine, această evaluare se face urmărindu-se rezultatele concrete obținute în intervalul evaluat. Rezultate înseamnă, de exemplu, locuri de muncă, persoane implicate în mobilități educațioanele, îmbunătățiri în viața economico-socială rezultate în urmare proiectelor de cercetare, o poluare mai redusă etc.
Licence to create
Există un fel de mit (asociat cu o serie destul de lungă de nemulțumiri și întrebări), referitor la puținătatea surselor de finanțare pentru cultură. Așa cum am spus, în diferite ocazii și cum a scris și colega mea Adina Dragu, aici, există surse de finanțare pentru inițiative culturale. Unele sunt disponibile în cadrul programelor de finanțare ale unor autorități publice locale, altele în cadrul unor programe naționale și altele deschise de alte organisme sau organizații din țară (de exemplu, finanțările UAR pentru domeniul arhitectură). Mai există o sumedenie de soluții pentru finanțarea unor stagii de cercetare sau rezidențe artistice și, desigur, există finanțările europene. Cele din urmă sunt generoase sau extrem de generoase, distribuite în două mari categorii. În cele ce urmează, mă voi opri doar asupra finanțărilor europene, deoarece au câteva caracteristici importante.
Creativitate cu premeditare
Analiza superficială a programelor operaționale ar putea să pună semne de întrebare în legătură cu decizia de a se finanța în cadrul unei abordări local-regionale, cu un anumit accent asupra spațiului rural. Totuși, dacă ne gândim mai bine, o să constatăm că o astfel de abordare are sens, în măsura în care finanțările trebuie să aibă efecte structurale și de creștere a coeziunii la nivel național și european. Mediul rural din România are un nivel de dezvoltare mult sub majoritatea standardelor economice și sociale din Europa, cu decalaje uriașe chiar față de mediul urban din România, fără a mai vorbi de Uniunea Europeană. Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) cuprinde o mare varietate de posibile intervenții, unele dintre acestea menite să contribuie la reducerea decalajelor față de mediul urban - începând de la servicii medicale și terminând cu drumuri, canalizări sau aducțiuni de apă.
Nu există prînz gratis
Într-un articol anterior făceam câteva referiri la unele aspecte care ar trebui avute în vedere de cei care doresc să lucreze cu consultanți pentru a obține finanțări europene (eventual, și pentru a implementa proiectele asociate). Pe pagina de Facebook Sinaptica aminteam despre existența unui Ghid AFIR, cu trimitere la crearea condițiilor artificiale. Ei bine, în urmă cu două zile, aud, din întâmplare, la o emisiune a TVR, cum prezentatorul și oarece invitați își exprimau indignarea (și o anumită formă de presiune media) despre modul răuvoitor și lipsit de profesionalism în care AFIR (fostul APIA) hotărâse încetarea unui contract de finanțare.