Bucureştiul la jumătatea secolului XIX
În a doua jumătate a secolului XIX numeroşi boieri şi negustori încep să-şi construiască case de-a lungul Căii Craiovei (Calea Rahovei, Podul Caliţei sau Podul Calicilor), împingând tot mai departe comunităţile de săraci (calici) constituite pe terenurile, cândva ale Mitropoliei, situate de-a lungul acestui drum. Pe suprafeţele neconstruite, acoperite de livezi şi grădini, sunt trasate noi parcelări, cum este cazul străzii Gramont, situată între Piaţa Regina Maria (fostă George Coşbuc) şi strada 11 Iunie (fostă Filaret). În planul oraşului întocmit între 1844 şi 1852 de maiorul Borroczyn în acest loc figurează nişte bălţi şi Viile Grammont, care aparţineau unui nobil francez intrat în armata Ţării Româneşti şi care a deţinut funcţia de aghiotant al domnilor Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei. Începând cu 1893 aici ia naştere cartierul Grammont.
Imobile de locuinţe de pe Bulevardul Regina Maria (nr 35-37)
Aceste două imobile alipite „în oglindă”, cu spaţii comerciale la parter, şi care au suferit refaceri nefidele ale ornamentelor originale, ilustrează aşezarea de tip „la stradă”, cu construcţia la cornişă specifică reglementărilor urbane ale vremii. Ambele sunt case cu gang şi turn ce desemna bunăstarea familiei care locuia în ea şi ale căror afaceri le găzduiau.
Imobile de locuinţe de pe Bulevardul Regina Maria (nr 10, nr 32-34, 88)
Toate acestea se înscriu ca funcţiune în imobilele de apartamente construite la începutul secolului XX, până în 1930. În general aveau 1-2 apartamente pe etaj şi găzduiau familii cu bunăstare din vremea respectivă.
În comun au decoraţiunile specifice şi nelipsita fereastră rotundă, obiect importat odată cu decoraţiunile eclectice de inspiraţie barocă. Modelele de decorațiuni circulau la vremea respectivă prin cataloage aduse de meşterii noştri din Vestul Europei şi reproduse ca modele din ipsos. Contrastul dintre culorile folosite pe piesele în relief şi restul faţadei este un lucru păstrat, nu adăugat. Medalioanele sunt simbolul influenţelor neoromâneşti şi orientale care erau la modă în perioada respectivă.
Traseul nostru se încheie în Piaţa Unirii.
Descărcaţi întregul traseu De la sat la oraş.
"Informaţiile prezentate în aceste material se bazează, în principal, pe următoarele surse:
-
Majuru, Adrian, 2016, Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă, Editura Compania, Bucureşti
-
Ofrim, Alexandru, 2011, Străzi vechi din Bucureştiul de azi, Editura Humanitas, Bucureşti
-
Potra, George, 1990, Din Bucureştii de ieri, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
-
Suditu, Bogdan, 2016, Bucureştiul în locuinţe şi locuitori, de la începuturi până mai ieri (1459 – 1989), Editura Compania, Bucureşti"