Industrie şi locuire
După jumătatea secolului XIX, zona de sud, considerată până atunci nesigură, începe să devină interesantă şi pentru alte categorii sociale. Prim-ministrul Constantin Bosianu îşi construieşte casă pe strada Cuţitul de Argint, după 1856, în culmea Dealului Filaret. Un element important care creşte atractivitatea zonei este nou construita cale ferată ce leagă capitala de Giurgiu. La începutul secolului XX şi în perioada interbelică sunt realizate parcelări burgheze cum este cea de pe Aleea Suter, unde avem construcţii de tip vilă şi locuinţe individuale cu arhitectură diversă şi cu spaţiu în jurul construcţiei.
În apropierea gării Filaret se înfiinţează o serie de platforme industriale: întreprinderea metalurgică Wolff, pe strada Constantin Istrati nr. 1, încă funcţională sub numele de S.C. Hesper S.A.; Monetăria Statului; Fabrica de Chibrituri; Fabrica de Timbre.
Autogara Filaret
Gara Filaret a fost prima gară din Bucureşti, construită la 1869, capăt de linie pentru prima cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti: Bucureşti-Giurgiu. Linia de cale ferată ar fi trebuit să ajungă la Istambul, pentru un acces cât mai rapid la porturile Mediteranei, dar începerea războiului ruso-turc, Războiul de Independență (1877-1878) pentru români, a oprit construcția la Giurgiu.
Constructia are aspect de hală, specific vremii (sfârşit de secol 19 - perioada Revoluţiei Industriale) în care intrau cele 3 linii de cale ferată. Clădirea este importantă pentru istoria arhitecturii orașului datorită structurii metalice a acoperişului, care se sprijină pe zidurile portante prin console metalice. Aspectul frontonului triunghiular și decorațiile sunt o bună exprimare a integrării curentelor arhitecturale europene în contextul specific al Bucureștilor din a doua jumătate a secolului 19.
Continuare traseu: str. Fabrica de Chibrituri, str. Constantin Miculescu, str. Silexului, str. Ing. Dumitru Teodoru