Miercuri, 02 March 2016 23:47

Creativitate cu premeditare

Scris de

Analiza superficială a programelor operaționale ar putea să pună semne de întrebare în legătură cu decizia de a se finanța în cadrul unei abordări local-regionale, cu un anumit accent asupra spațiului rural. Totuși, dacă ne gândim mai bine, o să constatăm că o astfel de abordare are sens, în măsura în care finanțările trebuie să aibă efecte structurale și de creștere a coeziunii la nivel național și european. Mediul rural din România are un nivel de dezvoltare mult sub majoritatea standardelor economice și sociale din Europa, cu decalaje uriașe chiar față de mediul urban din România, fără a mai vorbi de Uniunea Europeană. Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) cuprinde o mare varietate de posibile intervenții, unele dintre acestea menite să contribuie la reducerea decalajelor față de mediul urban - începând de la servicii medicale și terminând cu drumuri, canalizări sau aducțiuni de apă.

La jumătatea lunii februarie a fost anunţată intenţia Ministerului Culturii de a lansa în acest an o linie de finanţare pentru Industriile şi Comunităţile Creative, în valoare de 1 milion lei. O veste care s-a lăsat ceva aşteptată, aş zice. După o lungă perioadă în care sintagma “industrii culturale şi creative*” a fost rar spre deloc întâlnită în documentele de politici publice din România, iar în mediul instituţional din sectorul cultural era de multe ori privită cu retincenţă, cred că ne situăm într-un punct în care sunt create, parţial, premisele pentru un impuls crescut în dezvoltarea acestora. Spun un impuls deoarece, chiar şi fără să beneficieze de prea multă atenţie şi de sprijin, industriile creative au crescut şi la noi, accelerat în unele sectoare precum cel de IT, mai lent în alte sectoare precum designul, ajungând ca la nivelul anului 2009 să contribuie cu 5.93% la PIB-ul României (potrivit studiului Contribuţia industriilor bazate pe copyright la economia naţională pentru perioada 2006 – 2009, CCCDC). Nu ştiu să existe o statistică mai la zi asupra acestui subiect, rog cititorii să-mi atragă atenţia unor surse statistice mai recente, dacă le cunosc.
Miercuri, 24 February 2016 03:28

Comunicarea în programele de finanțare

Scris de

După discuții cu sute de scriitori și implementatori de proiecte, începători sau mai puțin începători, am constatat că niciunul nu privește o cerere de finanțate ca pe un mesaj din cadrul unui proces de comunicare. În timpul cursurilor, încercând să explic motivele pentru care un proiect trece sau nu către finanțare, atrag atenția asupra câtorva, mici, reguli care trebuie respectate pentru a mări șansele unui cereri de finanțare de succes. (cadrul discuției este, întotdeauna, al unui proces de evaluare corect și obiectiv). Una dintre reguli se referă la folosirea unei exprimări clare și concise. A doua regulă este respectarea cerințelor finanțatorului. În acest context, mi se pare evident că, aceste reguli, prezente în multe ghiduri ale solicitantului, sugerează, aproape explicit, că ne aflăm în fața unui proces de comunicare.

Luni, 15 February 2016 23:58

Nu există prînz gratis

Scris de

Într-un articol anterior făceam câteva referiri la unele aspecte care ar trebui avute în vedere de cei care doresc să lucreze cu consultanți pentru a obține finanțări europene (eventual, și pentru a implementa proiectele asociate). Pe pagina de Facebook Sinaptica aminteam despre existența unui Ghid AFIR, cu trimitere la crearea condițiilor artificiale. Ei bine, în urmă cu două zile, aud, din întâmplare, la o emisiune a TVR, cum prezentatorul și oarece invitați își exprimau indignarea (și o anumită formă de presiune media) despre modul răuvoitor și lipsit de profesionalism în care AFIR (fostul APIA) hotărâse încetarea unui contract de finanțare.

Pagina 2 din 4