Ce înseamnă toate acestea pentru noi, potențiali beneficiari ai fondurilor europene? În primul rând, așa cum programele UE sunt evaluate la mijlocul intervalului de programare, la fel sunt evaluate programele operaționale și, implicit, proiectele finanțate prin intermediul acestor programe (desigur, se ține seama de realismul unei astfel de evaluări, astfel încât să nu se realizeze pentru proiecte cu o durată foarte redusă). În al doilea rând, toate proiectele trebuie să obțină rezultate concrete, așa cum și programele operaționale conțin rezultate concrete, precis cuantificate (aceasta este una dintre marile modificări ale paradigmelor finanțărilor UE). În al treilea rând, pentru a face posibilă obținerea rezultatelor anticipate la nivel de program operațional, este foarte posibil ca proiectele de mare anvergură care nu produc rezultatele anticipate să fie închise înainte de termenul planificat, astfel încât banii să poată fi alocați altor proiecte, care se pot implementa până la finalul intervalului de programare. Astfel de cauzalități și relații între bugetul UE, alocările naționale, programe operaționale și proiecte sunt relativ puțin înțelese și acceptate de potențialii beneficiari de finanțări și, în special, de unele firme de consultanță, obișnuite să implementeze proiecte fără rezultate reale, direct măsurabile.

În ceea ce mă privește, perioada imediat următoare este o perioadă în care se fac analize serioase asupra potențialilor beneficiari de consultanță, pentru a vedea măsura în care aceștia sunt, cu adevărat, capabili să implementeze proiecte cu rezultate concrete și realiste. Nu apreciez oportun să recomand "îmbulzeala" pentru a fi între primii cu proiecte înscrise în sistemul MySMIS. Este de preferat să fie reanalizate strategiile și condiționalitățile ex-ante astfel încât evaluarea și, mai ales, implementarea proiectelor viitoare să fie cât mai facile. Subliez faptul că regulile "jocului' s-a schimbat semnificativ. În perioada următoare contează rezultatele palpabile, care să poată fi verificate în lumea reală, în teren și dincolo de marginea unui birou. Este evident că, pentru următorul moment de evaluare intermediară, România nu poate raporta rezultate concrete semnificative indiferent câte proiecte vor trece de evaluări și vor intra în implementare. Chiar dacă autoritățile publice centrale depun eforturi serioase pentru a pune în stare de funcționare sistemele electronice de înregistrare și gestionare a proiectelor, 2016 este un an electoral. Autoritățile publice locale, aflate între principalii beneficiari de fonduri, se află, până cel puțin după 6 iunie 2016 în așteptare. Așteptarea se poate prelungi mai ales în cazul consiliilor județene, unde continuitatea președinților de consilii este mult mai redusă decât în cazul primarilor, mai puțin afectați de confruntările cu legea.

Deoarece România nu are regiuni cu relevanță administrativă și financiară, este foarte posibil ca prima evaluare de parcurs să impună realocări între axele prioritare din cadrul programelor operaționale, astfel încât banii să poată dirijați acolo unde sunt mai multe șanse de utilizare eficientă, eficace și sustenabilă. Aceste posibile realocări vor afecta, cu siguranță POR, PNDR, POCU, POCA, POAD și POC. Anticipez că abordarea MFE, de "punere pe masă" a tuturor fondurilor disponibile unei axe prioritare la prima licitație de proiecte va genera acea "îmbulzeală' de care vorbeam și va conduce la dezangajari semnificative pentru multe dintre proiectele făcute (și re-răs-făcute) pentru a putea fi depuse în primă fază.